După alegeri, potopul de taxe și impozite

Trei informații economice importante au apărut ieri: datele privind evoluția produsului intern brut pe primul trimestru al acestui an, cifrele privind salariul mediu în luna martie a.c. și prezentarea raportului privind inflația în primul trimestru de către guvernatorul BNR.

Cele trei seturi de date vin să arate situația în care se află economia românească. Iar veștile nu sunt dintre cele mai bune. Astfel, în primul trimestru al anului, economia a crescut doar cu 0.5% față de trimestrul precedent. Ca raportare anuală, creșterea PIB a înregistrat un avans cu 1,8%. Cifrele arată o încetinire a creșterii economiei care ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvern. Desigur, situația se poate ameliora în următoarele luni, dar nu este obligatoriu. Însă, prognozele de creștere sunt mult mai optimiste decât ceea ce vedem în primul trimestru, respectiv guvernul anticipează anul acesta o creștere a PIB cu 3%, iar Comisia Europeană este și mai optimistă mizând pe o creștere cu 3,3%.

Deocamdată, însă, datele statistice ne indică o creștere cu numai 0,5% în primul trimestru al anului față de cel precedent și cu 1,8% în ritm anual. Poate părea puțin importantă încetinirea creșterii economice, dar PIB-ul este legat de nivelul veniturilor bugetare. De altfel, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu atrăgea atenția asupra ponderii reduse în PIB a veniturilor bugetare, de numai 26%-27% din PIB, mult sub media europeană.

În pofida încetinirii economiei, salariul crește cu un ritm alert. În martie a.c., salariul mediu brut a ajuns la 8.502 lei, cel net era de 5.185 de lei, iar câștigul salarial mediu real a fost cu aproape 7% mai mult decât inflația.

Mugur Isărescu declara ieri cu ocazia prezentării raportului asupra inflației că doar o zecime din creșterile salariale sunt acoperite de creșteri de productivitate. Este o realitate înfiorătoare care ne arată cât de exagerate au fost creșterile salariale în ultima perioadă și, în ultimă instanță, cât de generatoare de inflație a fost politica salarială a statului român.

Sau așa cum spune Mugur Isărescu: atunci când ai creștere economică de 2% sau 3% și o creștere a salariilor cu 14%-15%, începi să te miri. Ca să nu mai spunem că în primul trimestru al anului acesta cheltuielile cu salariile plătite din fonduri publice au crescut cu 20%. Numai despre o creștere sănătoasă nu se poate vorbi.

Ieri, Mugur Isărescu a adus în discuție o serie de teme sensibile ale economiei românești. Cel mai important subiect, despre care guvernatorul BNR nu a mai vorbit de ceva timp, este cel al corecției fiscale. Mugur Isărescu spune că este nevoie de o consolidare fiscală, adică o scădere a deficitului bugetar. Problema apare atunci când vine vorba despre mijloacele concrete care se pot folosi. Deloc surprinzător și Mugur Isărescu se înscrie în rândul celor care pledează pentru încasări bugetare mai mari. Este deja o modă printre economiștii români să arate că o consolidare a bugetului se poate face doar cu o creșterea a veniturilor bugetare, adică printr-o creștere de taxe și impozite. Anul acesta, s-a tot repetat ideea că o creștere a fiscalității este singura soluție, în timp ce cheltuielile bugetare sunt considerate de neatins. Să spunem că mediul de afaceri este extem de nemulțumit de faptul că o eventuală creștere a taxelor și impozitelor va afecta companiile private, în timp ce sectorul bugetar va fi intangibil. Tot mai mulți economiști care lucrează în instituțiile de stat îmbrățișează ideea că scăderea deficitului bugetar se poate face prin creșterea încasărilor bugetare și fără o reducere a cheltuielilor.

Oricum ar fi, însă, toată lumea este de acord că anul acesta, cu atât de multe rânduri de alegeri, nu se va face nimic în materie de reducere a deficitului. Dar, după 2024, potopul de taxe și impozite este așteptat.