Aplicația Ministerului Afacerilor Interne pentru reclamarea șoferilor agresivi va fi utilă în procent de maximum 5%, este de părere un fost șef al Poliției Rutiere. În același timp, un psiholog, care a încercat să își instaleze aplicația, spune că aceasta este lentă și respingătoare. Experții sunt de părere că, deși modelul a fost copiat din țările occidentale, România nu va putea disciplina astfel șoferii agresivi în trafic.
Șoferii agresivi s-au înmulțit în România FOTO arhiva Adevărul
Amintim că pe aplicația hub.mai.gov.ro – secţiunea ESAR (sesizări abateri rutiere). lansată sâmbătă de
Ministerul de Interne, pot fi depuse atât plângeri, cât și probe sau indicii ce pot
duce la identificarea șoferilor cu comportament agresiv și violent
în trafic.
Lucian Diniţă, care a
lucrat timp de 25 de ani în Poliţia Română, iar în perioada
2009-2014 a condus Direcţia de Poliţie Rutieră, este sceptic și
critic privind eficiența noii platforme lansate pentru a reduce
numărul șoferilor agresivi.
„Ideea este
preluată din țările civilizate, din Europa de Vest. În momentul
de față, nu știu dacă România e pregătită pentru o asemenea
aplicație. Ar trebui să fie eficientă teoretic, însă cum România
e o țară imprevizibilă, va fi greu. Gândiți-vă că șoferii
agresivi vizați și împotriva cărora ar trebui să se ia măsuri
vor face fără îndoială contestații în instanță. Iar acest
fapt va aglomera și mai mult instanțele civile. Agresivitatea în
trafic este sport național în România. Ar fi fost mai eficient
dacă ar fi fost scoși polițiștii pe străzi decât să stai să
aștepți sesizări pe o platformă privind șoferii agresivi”, a
declarat pentru ”Adevărul” Lucian Diniță.
Lucian Diniță, fost șef al Brigăzii Rutiere FOTO Mediafax
În opinia acestuia, se
ridică semne de întrebare privind eficiența platformei lansate de MAI
și pentru că trebuie înființată o structură pentru gestionarea
acesteia, cu specialiști care să analizeze imaginile din sesizări
și să vadă ce reguli au fost încălcate. Iar aici sunt necesari
oameni cu experiență, nu tineri absolvenți de Școli de Poliție
fără expertiză practică.
„Românii sunt
neîncrezători în eficiența rezolvărilor acestor abateri”
„Nu se poate face o
platformă pe repede înainte, pe genunchi, doar ca să ne dăm mari.
Iar asta face parte dintr-o strategie de modificare a Codului Rutier
de la o săptămână la alta, doar – doar le mai iau fața românilor
și îi mai deturnează de la gândurile lor cotidiene. A șofa în
România e sport extrem. Nu știi când ai plecat de acasă în ce
condiții ajungi înapoi. Sunt prea mulți nebuni în trafic. Cred că
aplicația va fi utilă în procent de maximum 5%”, a mai precizat
Lucian Diniță pentru ”Adevărul”.
Și psihologul Mihai
Copăceanu este sceptic cu privire la eficiența acestei aplicații
în reducerea numărului de șoferi agresivi dintr-o serie de motive.
”În primul rând sunt sceptic din cauza funcționalității
aplicației și a dificultății de raportare a acestor comportamente
agresive în trafic. Aplicația este lentă și respingătoare
deoarece deja solicită o serie de date de identitate ale persoanei
care raportează inclusiv codul numeric personal, date de contact,
iar cu privire la aceste aspect, românii vor fi foarte reticenți și
se vor teme să sesizeze orice abatere în trafic, gândindu-se mai
mult la repercusiunile asupra lor, la faptul că nu sunt anonimi. În
al doilea rând, românii deși își doresc o corectare a unor
comportamente agresive în trafic sunt neîncrezători în eficiența
rezolvărilor acestor abateri. Antecedentele ne învață că durează
foarte mult până se investighează, se aprobă, se analizează, se
probează, iar se analizează și se rezolvă o asemenea petiție”,
este de părere Mihai Copăceanu.
Psihologul Mihai Copăceanu FOTO Dorin Constanda
În al treilea rând, după
cum consideră cunoscutul psiholog, acțiunea este una târzie,
post-factum, care nu are deloc un rol preventiv și nu descurajează
viitoarele comportamente agresive din trafic. Ea ar putea să
sancționeze ceva ce s-a întâmplat deja.
„Mai mult decât
atât, cei vizați vor fi la fel de indiferenți și nepăsători și
vor adopta orice măsură (inclusiv juridic) pentru a contesta
acuzația adusă și probele invocate. Majoritatea șoferilor
agresivi nu vor deveni mai puțin agresivi în urma sesizării prin
aplicație. Șoferii agresivi, psihologic vorbind, nu sunt persoane
care să-și recunoască instant greșeala și vinovăția și să
achite imediat sancțiunea primită. Mult mai eficient ar fi o linie
telefonică de urgență unde s-ar putea raporta aceste comportamente
în timp util (cum se întâmplă în unele state americane), iar
răspunsul să fie mult mai prompt, rapid și eficient. O sesizare
trimisă pe o aplicație cu toate barierele de raportare crește
timpul de soluționare și implicit neîncrederea cetățenilor”,
mai spune Mihai Copăceanu.
„Șoferii își reduc
agresivitatea dacă știu că sunt filmați”
În Belgia, în urmă
cu mulți ani, legiuitorul a înțeles rațiunile psihosociale ale
comportamentului agresiv și în consecință a obligat șoferii
agresivi să urmeze un curs de 20 de ore pentru reducerea
agresivității, curs de grup, împreună cu alți șoferi agresivi
care era coordonat de psihologi. Scopul fiind tocmai acela de a
scădea probabilitatea ca un comportament agresiv să se repete și
de a înțelege consecințele acțiunilor lor și factorii care au
provocat comportamentul agresiv.
„Abordarea psihologică
este mult mai eficientă deoarece agresivitatea reprezintă o
componentă psihologică importantă. Un șofer agresiv care va fi
sancționat nu devine automat, a doua zi, nonagresiv și cuminte la
volan. Practic vorbind, două metode s-au dovedit a fi eficiente în
prevenirea comportamentelor agresive: camerele video instalate în
intersecții sau pe bulevardele principale și radarele fixe în
cazul vitezei excesive. Conducătorii auto își vor reduce
agresivitatea la volan dacă știu că sunt filmați și înregistrați
și dacă observă camerele video în fața lor, pe șosea, iar în
cazul vitezei excesive dacă văd radare care le identifică viteza
instant”, precizează Mihai Copăceanu.
Conform
oficialilor MAI, sesizarea privind comportamentul agresiv în trafic
trebuie să conţină datele de identificare ale celui care face
reclamaţia (adică nume, prenume şi codul numeric personal ori,
după caz, codul de identificare, datele de contact, număr de
telefon şi adresa de corespondenţă), o declaraţie pe propria
răspundere cu privire la veridicitatea datelor transmise şi a
înregistrării audio-video sau video, data, ora, locul sau orice
alte elemente care să conducă la identificarea locului unde a fost
surprinsă posibila faptă contravenţională, precum şi semnătura.
Sancţiunea pentru comportamentul
agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice este
prevăzută de articolul 100/3/i din O.U.G. nr. 195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice şi constă în
4-5 puncte de amendă (660-825 de lei). În
plus, şoferilor cu comportament agresiv li se reţine permisul de
conducere pentru o perioadă de 30 de zile.
Citeste tot articolul
Sursa & Foto Credit- “adevarul.ro”
Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. Nu suntem raspunzatori pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com