Cel puțin cinci motive economice de îngrijorare pentru 2025

Anul 2025 aduce o serie lungă de incertitudini economice. Ordonanța trenuleț a venit doar cu soluții parțiale. Nu este deloc clar în acest moment dacă măsurile bugetare și fiscale decise în ordonanță vor fi suficiente pentru echilibrarea bugetului în acest an. Cifrele referitoare la impactul bugetar al deciziilor luate la sfârșitul anului trecut sunt foarte diferite, între 7 și 40 miliarde de lei, dar momentul adevărului va fi cel al definitivării bugetului de stat. Concret, marea dificultate a bugetului va fi să reducă deficitul la 7% din PIB (conform planului fiscal) de la probabil 8,5% din PIB, în anul 2024. Această variantă ne arată încă o dată că excesele bugetare ale anului trecut atârnă ca o piatră de moară pentru finanțele publice ale lui 2025.

În acest context, discuția legată de posibilitatea creșterii taxelor sau impozitelor nu este tranșată. Deocamdată, a avut loc o creștere a cotei impozitului pe dividende și o egalizare a tratamentului fiscal pentru toți salariații, indiferent de sectorul economic în care activează. Marea discuție în jurul taxelor și impozitelor este însă alta: în cazul în care se ia o decizie de acest fel, care sunt impozitele sau taxele care ar trebui să crească?

Există ideea că în România munca este fiscalizată mai mult decât capitalul. Se uită că, totuși, capitalul plătește salariile și implicit contribuțiile pe muncă. De aceea, indiferent de temerile politicienilor, creșterea TVA poate fi o soluție, dacă va fi necesară schimbarea fiscalității.

O creștere de TVA are un mare atuu și anume că este neutră față de toți consumatorii. Respectiv, îi pune să achite pe toți în mod egal nota echilibrării bugetului. Altfel, ar trebui ca antreprenorii și angajații din sectorul privat să plătească greșelile politicienilor de care au beneficiat angajații statului. Dacă politicienii nu dau socoteală pentru erorile pe care le-au făcut ar fi corect ca povara bugetară a anului 2025 să fie împărțită la toată lumea, nu doar la investitori sau întreprinzători.

Cu atât mai mult cu cât premierul Ciolacu a oferit o dovadă de crasă demagogie. Prim-ministrul a cerut companiilor private să nu crească prețurile (să facă un moratoriu al inflației). Este greu de imaginat cum într-un an în care salariul minim crește, în care inflația face presiuni asupra costurilor companiilor, în care există pericolul real al creșterii fiscalității companiile să devină atât de eficiente încât să nu crească prețurile sau tarifele mărfurilor și serviciilor lor.

Doar un exemplu. Anul 2025, a adus noi obligații legale privind raportările contabile pentru companiile mici și mijlocii, precum fișierul SAF-T, care vor aduce costuri mai mari pentru micile companii.

O temă sensibilă este cea referitoare la pragul cifrei de afaceri până la care o companie poate fi încadrată ca microîntreprindere. Ordonanța trenuleț a stabilit o reducere graduală a pragului de venituri: anul acesta la 250.000 euro, iar anul viitor, la 100.000 de euro. Este o decizie corectă. Un prag de 100.000 de euro este suficient, mai important ar fi ca restricțiile impuse microîntreprinderilor, precum procentajul veniturilor obținute din consultanță, impunerea unei perioade maxime în care un angajat poate primi salariul minim sau obligația de a plăti impozite și contribuții egale pentru un angajat care lucrează part-time cu cele pentru un salariat cu normă întreagă să fie anulate.

Inflația este o altă mare necunoscută a anului acesta. Măsurile fiscal-bugetare pe care le-am văzut până acum induc efecte contrare. De exemplu, reducerea deficitului bugetar sau înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor ar trebui să antreneze o scădere a ratei inflației. Dimpotrivă, creșterile de taxe sau impozite pot acționa în direcția creșterii prețurilor. În acest context, probabil că politica monetară a BNR va aștepta o clarificare a tendințelor până la o nouă decizie de reducere a dobânzii-cheie. În plus, este încă neclar dacă se va renunța la plafonarea tarifelor energetice și cu ce efecte.

O veste rea vine și din zona euro: inflația a crescut, în decembrie 2024, la 2,4% de la 2,2%, în luna precedentă. Pentru România, o economie cu un imens deficit comercial realizat în special cu state membre, acesta este semnalul că va importa o inflație mai mare.

În concluzie, anul acesta are multe necunoscute, multe îngrijorări și multe dificultăți economice. O guvernare coerentă ar putea să rezolve o parte dintre acestea. Dar, va avea România o guvernare coerentă?