La revedere, drum bun! – Economia reală

Demisia premierului Marcel Ciolacu are semnificații politice, dar și economice. Rațiunile politice se pot înțelege: a fost o înfrângere în primul tur al alegerilor prezidențiale și, în frunte cu premierul, partidele învinse s-au hotărât să își asume rezultatul.

Dar, demisia luiMarcel Ciolacu a fost interpretată în mai multe feluri. Unii au salutat-o susținând că premierul și guvernul său trebuie plece cât mai repede pentru că oricum nu au capacitatea de a reforma economia.

Alții sunt de părere că ieșirea de la guvernare care va fi operațională după alegerile prezidențiale nu este altceva decât o fugă din fața unei situații economice dificile. Trebuie spus că nu este pentru prima oară când un partid sau mai multe părăsesc „corabia” guvernării după ce au adus economia într-o situație foarte grea.

Realitatea este că guvernul Ciolacu s-a dovedit incapabil să restructureze administrația și să echilibreze bugetul de stat. De aceea, plecarea rapidă a premierului Ciolacu este binevenită, pentru că oricum acesta nu ar fi putut să piloteze o schimbare reală. Deci, demisia lui Marcel Ciolacu este utilă.

Din punct de vedere politic, retragerea premierului ridică miza alegerilor prezidențiale, în sensul că se adaugă și cea a Executivului. Mai exact, noul președinte va trebui să găsească împreună cu partidele parlamentare o majoritate sau un guvern minoritar susținut în Parlament.

Citeste siBreaking News | Marcel Ciolacu a anunțat că își depune demisia din funcția de prim-ministru

Indiferent de desfășurarea evenimentelor din politică situația bugetară este extrem de dificilă. Deci, indiferent de alegerea președintelui și de formarea unui nou guvern, tema economică este aceeași.

Cifrele bugetare arată rău. Anul trecut, deficitul bugetar calculat prin metoda ESA, care include toate obligațiile de plată, a fost de 9,3% dinPIB. Anul acesta, în primul trimestru, deficitul a atins nivelul de 2,28% din PIB, ceea ce înseamnă că nu există nicio îmbunătățire față de anul trecut, dimpotrivă este o creștere. Deci, deficitul urcă într-un an în care ar trebui să scadă.

Ieri, Ministerul Finanțelor a încercat să se împrumute cu 500 milioane de lei, o sumă extrem de mică față de necesarul de finanțare de anul acesta. Rezultatul a fost că băncile locale au cerut dobânzi mari, iar statul român a fost nevoit să renunțe la împrumut. Este doar un semnal referitor la dobânzile pe care le așteaptă creditorii României în următoarea perioadă. De altfel, anularea licitației de pe piața internă vine după ce șeful Trezoreriei Ministerului Finanțelor a avertizat că România va mai putea ieși pe piețele financiare internaționale doar după alegerile prezidențiale și mai ales după adoptarea unui al doilea pachet fiscal, adică după ce guvernul va hotărî noi măsuri de echilibrare a bugetului.

Decizii privind mărirea fiscalității și eventual de restructurare a administrației publice și locale sunt considerate inevitabile. Guvernul, indiferent de culoarea politică, va fi obligat să ia măsuri nepopulare de care fostele Executive s-au ferit și le-au amânat.

Doar că în economie orice amânare se plătește. Corecțiile bugetare care trebuie făcute acum sunt cu atât mai dificil de realizat acum, când o „lebădă neagră” vine dinspre politica românească, iar o a doua „lebădă neagră” se arată dinspre economia globală.

Deficitul comercial a crescut cu 20% față de anul trecut și de asemenea, în 2024, datoria publică a crescut cu 36 miliarde de euro, un nivel record absolut negativ. Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, obligațiile restante de plată la concedii medicale către companii erau de aproximativ patru miliarde de lei. Poate singura luminiță care se vede în acest întuneric este alocarea mai multor sume bugetare pentru investiții. Cu toate acestea, efectele asupra creșterii economice sunt minime, Sunt indicatori și cifre care exemplifică gestiunea slabă a finanțelor publice. Ele arată cât de dificilă va fi sarcina viitorului președinte și a viitorului guvern. Indiferent cum se vor numi.