Ziua cârtiței? – Economia reală

Duminică, 4 mai a.c., a fost ziua alegerilor pentru președinție. Primul tur. Marți, 6 mai a.c., a fost ziua piețelor financiare. Piețele au fost nervoase sau cum se spune în limbaj de specialitate au fost volatile. Piața pare o noțiune abstractă. De fapt, atunci când spunem piețe vorbim despre investitori mai mari sau mai mici, companii, fonduri de investiții sau persoane fizice. Cu alte cuvinte, deciziile de a vinde sau de a cumpăra, pentru că în ultimă instanță acest lucru se întâmplă pe piețele financiare, le iau oamenii, manageri profesioniști sau doar mici investitori.

În România, cea mai vizibilă piață este cea valutară. Ieri, cursul de schimb a urcat până la 5,1 și apoi a coborât la 5,03. Oscilațiile au fost mari și rapide, iar BNR a publicat la jumătatea zilei de ieri un curs oficial de 5,0378 lei pentru un euro. Este limpede că moneda europeană a fost căutată la cumpărare și este probabil că unii investitori au vândut cu o zi înainte titluri de stat și acțiuni la companii listate la Bursa de la București, iar ieri au cumpărat euro.

În astfel de momente, este posibil să apară și speculatori, ceea ce complică și mai mult sarcina băncii centrale, care este prin definiție „gardianul” monedei naționale. De fiecare dată, oficialii Băncii Naționale au declarat că intervențiile BNR, atunci când au loc, nu se fac împotriva pieței, ci în acord cu ea.

Se vorbește de cel puțin doi ani despre momentul în care piața valutară va depăși pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. S-au făcut o serie de calcule, de analize care să arate ce se va întâmpla după trecerea pragului psihologic. Ieri, dintr-odată, cursul de schimb valutar a depășit cinci lei pentru un euro.

Ce va urma? Opiniile sunt împărțite: un analist economic crede că nivelul cursului de schimb se va întoarce sub 5 lei pentru un euro, în timp ce un trader care a lucrat pe piața valutară este de părere că moneda europeană, după ce a depășit un prag de rezistență, va continua să crească.

Nu doar piața valutară a fost în mișcare. Randamentul titlurilor de stat în lei cu scadență la 10 ani a crescut până la 8%, un nivel considerat ca un prag de referință. Tot ieri, au crescut și dobânzile pe piața monetară interbancară. ROBOR la trei luni pentru creditele în lei cu dobândă variabilă a depășit 6%.

De ce se întâmplă această efervescență pe piețele financiare? Care sunt cauzele? Cei mai mulți analiști cred că din motive legate de factorii fundamentali ducând în spate influențe din economia reală. Se știe că economia românească este caracterizată în acest moment de deficite: bugetar, comercial și de cont curent. În aceste condiții, presiunea asupra pieței financiare a fost mare, iar stabilitatea cursului valutar a părut neverosimilă.

Desigur, analiștii financiari evită pe cât se poate să vorbească tranșant despre influența politică asupra evoluției piețelor. Dar, este clar că o bună parte dintre investitori au hotărât să cumpere euro pentru că li s-a părut o investiție mult mai sigură decât cea în lei, într-un moment în care economia românească se află într-o situație extrem de dificilă. Iar politica românească este plină de incertitudini.

Ce va urma în economie? Este foarte posibil ca un nou pachet fiscal să fie aplicat după alegeri, să se decidă o creștere a taxelor și impozitelor, dobânzile să urce, iar statul să se împrumute mai scump. Toate aceste evoluții nu fac decât să ducă spre un singur indicator economic și anume inflația. O economie care suportă un șoc atât de mare nu poate evita o creștere a inflației, pentru că oriunde a-i întoarce capul vei vedea o influență asupra prețurilor.

Analiștii financiari încearcă să liniștească spiritele prognozând o revenire la mai mult calm pe piețe. Depinde. Nu știm dacă mai multe crize suprapuse nu vor da naștere unei crize mari. Așadar, toate posibilitățile pot fi luate în calcul.